Iată și concluzia concursului Gillette – câștigătorii sunt costicămusulmanu, Marian Bastiurea, Romi, Oana și Vasile Benche. Veți primi mailuri pentru livrarea premiilor. În continuare, amintirea publicată ca atare, ca guest-post – este povestea semnată de costicămusulmanu drept răspuns la comentariul altui cititor, Alex:
„La fel ca tine, nici eu nu am avut o mare relație cu tata… spun „am avut” pentru cã de 9 luni relația e o stradã cu sens unic; deşi am fost mult mai apropiat de mama, care s-a dus mult înaintea lui, paradoxal, el îmi lipseşte mai tare; am citit, nu mai țin minte unde, cã părintele cu care ai fost „în conflict” va fi mai regretat pentru că jocul de a demonstra că eşti „mai bun” rãmâne fãrã miză…
Oricum sunt (vor fi fost) pãrinții noştri, ar trebui să ne amintim că au trãit vremuri complicate, schimbări de regimuri etc, însă oamenii care suntem astăzi li se datoreazã în mare măsură… nu ştiu dacã în pofida sau tocmai datorită divergențelor pe care le-am avut cu ei…
Nu-mi plăcea cum se bărbierea tata, repede, precis, nemțeşte, însă bunicul meu, tatăl mamei, era un spectacol: a fost un autodidact, un sfătos şi un mare povestitor; nu era niciodată agasat de noi, nepoții, şi ar fi povestit zi-lumină; ne distra la culme că inventa ad-hoc poveşti cu tâlc, bazate pe întîmplări mai noi sau mai vechi din satul lor, pe care le înflorea până cînd mamaia, o iubitoare de adevăr absolut, începea să-l certe că învață copiii prostii…
Dar să revin la bărbierit. Avea o barbă aspră şi pregătirile durau destul de mult; în timpul ăsta vorbea cu mine, povestea, răspundea la întrebări, mai trăgea cu lama peste obraz, iar eu mă pregăteam pentru „moment”: îl lăsam până când îşi împingea limba sub buza superioară şi, în momentul când apropia lama, îl întrebam ceva, ştiind că nu poate vorbi… şi mă uitam la el cum se „luptă” cu dorința de a răspunde, conştient fiind că dacă pierde vremea i se va usca sãpunul pe față… de cele mai multe ori se săpunea din nou după ce mă certa blând… ehe, ce vremuri…”
Acest articol face parte din campania Gillette – Cel mai bun, prin care sunt sărbătoriți tații și tot ce fac ei pentru noi.
3 comentarii Adaugă comentariu
Felicitări în ambele sensuri, articol și participanți (să mai fie, stimulează) ! „strada cu sens unic”, simbolul, mi-a plăcut foarte mult ,original .
@Vlad: dacă tu așa ai crezut de cuviință, ce să zic…mulțumesc!
Mircea, eu nu spun ca plafonarea nu exista, dar sunt dezgustat de felul in care e motivata de guvernanti –
sunt doar cativa, sunt escroci, inșală statul, oricum au bani destui – si asta dupa ce au obtinut voturi exact cu masura asta, de desfiintare a plafonului.