Pe alocuri, a stârnit confuzie și temeri sintagma „eficacitate de 90%”, care a însoțit anunțul Pfizer privind vaccinul covid-19 pe care-l dezvoltă compania, vaccin care ar putea intra curând pe piață.
Oricât ar părea de surprinzător, destul de mulți au înțeles că, dacă un vaccin are „eficacitate de 90%”, înseamnă că prezintă și „risc de 10%”.
E vorba despre lucruri total diferite.
Eficacitatea descrie capacitatea unui vaccin de a învăța organismul să producă anticorpii specifici pentru boala vizată. Cu alte cuvinte, un vaccin care determină apariția anticorpilor în 90 din 100 de persoane vaccinate are eficacitate de 90%. În 10 cazuri din 100, vaccinul nu poate determina reacția urmărită.
O eficacitate de 90% este excepțională. Vaccinurile gripale, de pildă, pot avea eficacități care coboară spre 50% în cazul copiilor.
Riscurile administrării unui vaccin sunt cu totul altceva. Acestea includ diversele tipuri de efecte secundare care pot apărea, ca la administrarea oricărui medicament. Dacă se constată, în faza de dezvoltare, că pot apărea efectele secundare severe, acest fapt poate opri definitiv proiectul unui vaccin (medicament). Oricum, riscurile se măsoară într-un caz la zeci de mii/sute de mii de administrări, nu în procentaje de genul 10-15%.
Iată aici o convorbire lămuritoare cu dr. Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, despre înțelesul termenului „eficacitate” în cazul vaccinurilor, în general.
De asemenea, am rugat-o pe dna dr. Alexiu să se refere și la moda înghițirii de Vitamina D cu lingura, care pare să fi cuprins (o parte) din utilizatorii de internet. Am dat peste unele discuții supra-realiste, în care oamenii se încurajau reciproc să ia Vitamina D în doze de câte 10 ori mai mari decât cea recomandată, pentru că „numai așa are efect”. Asta e o prostie care chiar va avea efecte secundare grave asupra celor care o comit.
4 comentarii Adaugă comentariu
Ca să îl parafrazez pe Darwin, supravieţuiesc nu cei mai puternici, ci cei care se adaptează cel mai rapid. Mediul în care trăim s-a schimbat radical în ultima sută de ani, mulţi oameni însă n-au reuşit să se adapteze. Gândesc şi reacţionează ca acum 500 de ani, brut, în mituri şi poveşti frumoase şi neadevărate, simplist. Într-un mediu care cere rapiditate, creativitate, abilitatea de a discerne între nuanţe apropiate, răbdare şi învăţare continuă.
Ştii, Vlad, mă gândesc că ce vedem acum e darwinism în acţiune. Port zilnic discuţii cu tot felul de oameni pe care încerc să-i conving că virusul există, că nu e doar o gripă, că ştiinţa e singurul lucru care ne poate îmbunătăţi situaţia, că dacă am asculta-o am ieşi mult mai bine… degeaba. Masca tot sub nas sau pe bărbie, hăhăielile tot prezente, superstiţiile moderne (pupat moaşte, înghiţit prostii cu ghiotura, dat cu uleiuri esenţiale etc) în forţă. N-am ajuns să bem înălbitor, să înghiţim substanţe de curăţat acvariile sau să ne înfigem lanterne în derrière doar pentru că n-am avut (încă) un Trump, că altfel mulţi îs copţi pentru aşa ceva.
Mi-e groază când mă gândesc că vor veni şi alte molime – e inevitabil. Şi că încă alte vieţi se vor pierde nu pentru că n-am fi putut noi, ca societate, să îi salvăm ci pentru că ei au ales, în noaptea minţii lor, pierzania.
@CB: “ supravieţuiesc nu cei mai puternici, ci cei care se adaptează cel mai rapid”
Dar daca esti cel mai puternic, nu poti fi in acelasi timp si cel care te-ai adaptat cel mai rapid? Chiar si in fizica (mecanica newtoniană) daca ai viteza mai mare la o forta constanta, înseamnă ca ai o putere mai mare 🙊
Lăsând glumița la o parte, cred ca lipsa unei educații de baza ne-a adus in acest punct periculos (i.e. Sa ne închinăm la YouTube mai degrabă decât sa privim cu atenție un mesaj transmis de catre autorități printr-un canal oficial). Bine, pe meleagurile noastre se subînțelege de unde vine si lipsa de încredere in autorități: omu’ știe din ce coca sunt făcuți liderii, știindu-se pe sine un pierde vara.
Aurel,
Problema asta e multistratificată și cere, evident, o soluție complexă. E educația, da, plus neîncrederea în autorități; dar mai sunt niște straturi adânci, care țin de însuși modul în care diversele formațiuni cerebrale se calcă în picioare una pe alta pentru a prelua conducerea organismului. E… complicat și vital în același timp și mă tem că nu văd vreo soluție rapidă nici măcar teoretică…
Cunosc o persoană care a avut efecte adverse de la supradoză de vitamina C după ve a consumat citrice în exces în urma schimbării domiciliului într-o zonă cu climă mediteraneană. Comcluzia e simplă: consumul excesiv de orice este dăunător, chiar și de apă.