Articole despre: Elisabeta Petreanu

STOP CADRE

Însemnări de reporter: Eșecul (VI)

un guest post de Elisabeta Petreanu ntâlnirea aceea cu N. M., directorul OSTA, a rămas una din împrejurările memorabile în cariera mea de jurnalist. I-am spus scopul întâlnirii: „Eu știam că vom avea un Concurs internațional de interpretare George Enescu dar, mai nou, am aflat că vom avea și un Festival! România liberă a publicat […]

STOP CADRE

Însemnări de reporter: Întâlnirea (V)

un guest-post de Elisabeta Petreanu OSTA avea sediul pe Calea Victoriei 174. Am ajuns, am intrat, mi-am prezentat legitimația și, țeapănă, cu o îndrăzneală de care astăzi îmi vine să râd, am cerut să vorbesc cu directorul. Taman cu directorul! Nu mă rugam, nu mă ploconeam. Ceream! Da, să vorbesc cu N. M.! Cu nimeni […]

STOP CADRE

Însemnări de reporter: Embargoul (IV)

un guest-post de Elisabeta Petreanu va Molho publicase, e drept, la început de an, în 5 ianuarie 1958 (v. România liberă, anul XVI, nr. 4118, Duminică 5 ianuarie 1958) un reportaj informativ despre evenimentele muzicale și artistice ale anului, intitulat „Ce artiști străini ne vor vizita țara”. Era, de fapt, agenda OSTA (Oficiul pentru Spectacole […]

STOP CADRE

Însemnări de reporter: Ghinionul (III)

un guest-post de Elisabeta Petreanu apa Rusu citea România liberă și avea sub ochi chiar articolul lui Alfred Hoffman despre Concurs și Festival. Am intrat, a lăsat ziarul, m-a privit calm, pe deasupra ochelarilor și m-a întrebat: „Ai citit?” I-am răspuns că da. „Și?”. Nu știam ce să spun. De ce mă întreba pe mine? […]

STOP CADRE

Însemnări de reporter: Surpriza (II)

un guest post de Elisabeta Petreanu eci, era luni dimineață și citeam ziarele de duminică. La pagina a doua mi-a atras atenția un articol redacțional semnat de cronicarul muzical al României libere, muzicologul Alfred Hoffman, intitulat ”Sub semnul artei lui George Enescu” (vezi România liberă, Anul XVI, Nr. 4321, Duminică 31 august 1958). Titlul mi […]

STOP CADRE

Însemnări de reporter: Zicerea lui Dante (I)

un guest post de Elisabeta Petreanu ra luni, pare-mi-se, da, da, luni, 1 septembrie 1958. În ziua aceea nu aveam programat nimic „pe teren”, așa încât am venit la redacție devreme. Mai devreme ca de obicei. M-am apucat să citesc ziarele. În redacția României libere exista o regulă: în fiecare birou se afla un set […]