Cum spuneam deunăzi, România devine o țară impracticabilă pe zi ce trece iar degradarea ori insuficiența infrastructurii limitează deja, în mod acut, prosperitatea națiunii (de pildă, știați că Uzinele Dacia de la Mioveni au restrâns în mod artificial producția pentru că dacă ar scoate mai multe tir-uri cu mașini pe poartă ar bloca total Valea Oltului?)
Revenind la Castelul Bran, administratorii au anunțat că prelungesc programul de vizitare din weekend special pentru a compensa întârzierile determinate de traficul dificil din zonă.
Castelul este, de altfel, o destinație turistică de un succes incontestabil și incomparabil cu alte obiective similare din România: anul trecut a avut 1 milion de vizitatori, fie veniți pentru turul obiectivului, ziua sau noaptea (apropo, se pot lua bilete online), fie participanți la diferitele evenimente organizate aici.
Din acest punct de vedere, varietatea happeningurilor de la castel pare nesfârșită. Weekendul trecut, când am fost eu, se deschidea expoziția 15 Keys to secret Chambers, a designerului Costin Alexandru Chioreanu, care va ține până pe 30 noiembrie; pe 27 octombrie va fi Halloween Monster Party, un eveniment încadrat de alte momente speciale, cum ar fi Focul lui Sumedru (25 octombrie) sau Sărbătoarea Tuturor Strigoilor (24 octombrie-30 noiembrie). Îmi pare rău că am ratat Festivalul Plăcintelor, din septembrie, aș vrea să ajung la Festivalul de Jazz de la Castel, vara viitoare, mi-e teamă că voi fi târât dus la Valentine’s day (sau Dragobete), sper că se va repara DN73 până de Mărțișor, când iar va fi un eveniment la castel (vedeți și pagina de Facebook, Castle Bran Official, pentru alte informații în această privință).
Practic, nu cred că există lună a anului să nu se întâmple ceva pentru public la Bran, fără să pun aici multitudinea de evenimente private care au loc mereu acolo – cine, concerte, team-buildinguri de aventură, cununii pe pajiște sau în curtea interioară, sărbătoriri – chiar duminică, de pildă, în lumina de miere topită a acestei toamne prietenoase, la poalele Castelului Bran, primarul a căsătorit un cuplu, după care s-au ciocnit câteva pahare de șampanie, discret, frumos, fără ostentație, dar cu multă eleganță.
Cetatea a fost construită cu banii brașovenilor între 1377-1382 (5 ani! ce eficiență) cu rolul de post fortificat de pază în pasul Bran, la granița Transilvaniei cu Valahia (de altfel, „bran” înseamnă chiar „fortăreață” în slavă). A fost încredințată lui Mircea cel Bătrân, la începutul secolului al XV-lea, cu misiunea de a respinge de aici incursiunile otomane (domnitorul a acordat, în schimb, privilegii comerciale brașovenilor). Cetatea a trecut apoi prin stăpâniri diferite și a urmat istoria principatelor – Mihai Viteazu ar fi oprit la cetate în 1596, în drumul spre Alba Iulia, unde și-ar fi lăsat soția să-l aștepte. Vlad Țepeș ar fi trecut și el pe la Bran, într-o misiune de jaf și pedeapsă asupra negustorilor brașoveni, care s-au răzbunat făcându-l faimos în toată Europa prin gravurile care-l înfățișau ca un sadic însetat de sânge, care-și trăgea în țeapă dușmanii, fie ei vinovați sau nevinovați. De aici și asocierea ficțională pe care a făcut-o, vreo 400 de ani mai târziu, Bram Stoker cu personajul său literar Dracula, un vampir care avea drept reședință un castel sumbru de pe o stâncă transilvăneană… Ca să vezi cât de departe poate merge o campanie de imagine, nu?
Azi, Castelul Bran îmbină cu mult succes cele două caracteristici ale sale: cea documentat-istorică, a conexiunii cu cea mai iubită regină a românilor, regina Maria, și cea ficțional-senzaționalistă, a vampirului transilvănean de notorietate mondială Dracula. Vizitatorii, mai ales cei străini, sunt atrași de povestea vampirului, și li se satisface curiozitatea prin experiențe senzoriale, interactive, în pasajele subterane și culoarele întortocheate ale cetății, dar întâlnesc în încăperile castelului și povestea adevărată și foarte frumoasă a unei regine care a iubit locul și a făcut atâtea pentru el.
Încă ceva despre weekendul de la castel, că nu se poate atfel: despre experiența gastronomică excepțională de la Casa de Ceai, care este acum un restaurant intim, amenajat cu mult bun gust, de la baza stâncii. Aici o puteți întâlni pe Elena Daniela Graură, consilier gourmet al restaurantului, căreia îi datorez câteva dintre cele mai îmbătătoare experiențe culinare din ultima vreme. Să mă explic 🙂 Am mâncat de două ori la Casa de Ceai, alegând tot soiul de lucruri din meniul nu prea mare, și totul e bun, dar (măcar) două preparate nu trebuie ratate.
Mai întâi, zacusca cu trufe, din care nu te poți opri să te-ndopi, mai ales când e pusă pe feliile alea de pâine ardelenească, vai de mine 🙂 Cum de i-a venit dnei Graură să pună trufe în zacuscă? Păi, simplu, „sunt culegători de trufe la mine în Făgăraș și nu prea puteau să le dea, le rămâneau mereu, așa că am zis că le iau eu, văd ce fac cu ele”.
Eu cred că studenții cu bursă de merit ar trebui să primească din partea statului, ca mulțumire, nu doar banii, ci și câteva borcane cu zacuscă cu trufe lunar, de premianți, ca să se simtă cu adevărat mai buni decât toți ceilalți.
Celălalt fel din care m-aș fi înfruptat până la leșin, noroc că porția e limitată, este jambonul de porc răscopt la cuptor cu miere, cimbru, cuișoare și sos ușor de muștar, la care vine și un coleslaw dozat la perfecție. E raiul, vă zic, mai ales dacă-l stropiți și cu unul din vinurile roșii de pe lista restaurantului. Mai că nu te-ai da dus de la prânzul târziu, în așteptarea unei cine timpurii.
Una peste alta, Castelul Bran, vechi de peste 600 de ani, s-a transformat din nou – acum nu mai este doar un loc, ci o experiență. Trăiți-o, într-un weekend, înarmați mai întâi cu răbdarea de a străbate drumurile patriei, mai întâi. S-o rezolva și asta, cândva. Și, când ajungeți, căutați-l pe Ferdinand, motanul castelului (sunt și tricouri cu el la magazinele de la castel), e prietenos și se dă-n vânt după scărpiniș sub bărbie. Titlul lui oficial este „Ferdinand, the castle mouser”, dar eu cred că șoriceii de la Bran, dacă există, pot sta liniștiți, Ferdinand nu știe să pară crud nici când se străduiește.
13 comentarii Adaugă comentariu
Asa cum iti spuneam si pe Facebook, administratorul castelului Bran ar trebui mai intai sa isi ceara scuze turistilor pentru faptul ca ii trateaza ca pe niste oi cu portofele. Poate un balcon prabusit sub greutatea a zeci de turisti si niste procese l-or trezi la realitate sa puna o limita numarului de persoane care pot intra in castel in acelasi timp. Inteleg ca foamea e mare si branzica e scumpa dar nu am apreciat sa ma simt ca la „stampede” in castel mai ales cu copil dupa mine.
toate obiectivele turistice din lume sint aglomerate
Exact asta ma pregateam eu sa spun acum. Administratorul ar face bine sa limiteze numarul de vizitatori care pot vizita in acelasi timp castelul. Ar mai putea sa faca ceva si cu rampa aia de urcare pe care iti rupi gatul daca ploua, si pe care iarna nu se oboseste sa o dea cu antiderapant. Ar mai putea sa puna anunt mare cu biletele pentru expozitia aia de ustensile de tortura sa stie omul sa isi ia de la poarta, sau sa lase o casa d emarcat la doamna de la intrarea expozitiei si sa o puna sa vanda biletele acolo.
Ar fi interesantă o comparație cu castelul Peleș unde deși e aproape de București ,foarte vizitat ,au un program de gravide .”programul de iarna „care durează din 15 sept in 15 mai ,cu luni și marti închis ,miercuri se deschide la 11 .se închide la 16.15 ,nu cumva sa se spetească muncind ăștia de la stat (Ministerul culturii),o diferență intre management privat și de stat
Te ajut eu cu comparatia, in calitate de ghid turistic:
– tururile standard de o zi ale agentiilor de turism sunt Peles, Bran, Brasov – 2 castele intr-o zi. Prin urmare autocarele vor ajunge din Bucuresti intai la Peles unde o sa fie omor. Iti recomand in august sa nu calci pe acolo ca o sa ai 400 de oameni in fata. Deci, aglomeratie intai la Peles si apoi, dupa masa de pranz, la Bran. Spun asta pentru a intelege ca in realitate cele doua castele vin la pachet. De fapt un castel si o fortareata.
– Pelesul este castel in adevaratul sens al cuvantului, Branul nu.
– Pelesul este administrat de stat, Branul de privat. Prin urmare angajatii de la Peles au program de functionari la stat, cei de la Bran nu. La Peles daca esti cu delegatie oficiala te poti baga in fata, la Bran nu prea. La Peles am vazut SRI-ul inchizand tot castelul pentru o vizita de oficialitati, la Bran au intrat cu restul lumii.
– pentru ca Pelesul este administrat de stat, pretul este foarte mic, pentru ce ofera castelul. DPMDV ar trebui sa fie minim 15 Euro echivalent in lei. La Bran privatul decide ce si cum.
– ambele sufera din lipsa organizarii: Pelesul pentru ca e vorba de incompetenta statului roman care nu iti poate pune la dispozitiei un program de rezervari online, Branul pentru ca e vorba de lacomia privatului care nu vrea sa faca acest lucru. La niciunul dintre ele nu est elimitat numarul turistilor care intra, in schimb la Peles sunt cat de cat organizati si poti avea parte de un tur bun si in conditii de aglomeratie. TOtul este sa intri. La Bran nu. La Peles este in schimb plin de ghizi straini care fac ghidaj de obiectiv, lucru ce nu ar trebui sa existe. Noi avem meserie de ghid de obiectiv. Aia practic le iau painea d ela gura ghiilor nostri. Ambele sufera din cauza infrastructurii proaste de la noi: aici vorbesc si de parcari pentru autocare nu numai de drumurile de acces.
– iarna, ambele sufera de durerea in dos a angajatului roman ajuns sefulet care nu vrea sa dea cu antiderapant inainte sa ninga. Sa nu mai vb ca nu da nici dupa. Rampa aia de la Bran e un cosmar si pe ploaie. La fel si gheata din fata Pelesului care se duce doar cand da soarele si se formeaza la loc cand intra in nori.
– Pelesul este in realitate obiectivul turistic care ii lasa masca pe straini, mai ales daca au un ghid care stie ce sa povesteasca si nu baga din burta, Branul este cel care dezamageste turistul strain pentru ca …evident nu este un castel si pentru ca nu vrajeala cu Dracula nu prea tine. Asta daca nu e un ghid care infloreste de la el.
In concluzie, ca si ghid turistic national certificat am ajuns sa refuz tururi pe aceste aobiective, in ciuda faptului ca sunt cele mai dese si bine platite, dpdv ghidaj. Sunt de departe cele mai stresante. Recomand vizitele in cursul saptamanii in extra sezon, eventual in zi cu ploaie – neaparat incalcaminte care nu aluneca usor.
Îți spun io precis – nu vrei să te oprești în Bran !… E ca-n Războiul lumilor, dacă ați văzut filmul, mase uriașe de mașini și de oameni afluind de colo-colo în căutarea a nu se știe ce. Și găsind în schimb înghesuială și mult, enorm de mult kitsch.
Și îți mai spun tot atât de sigur, că m-am informat : din 90 încoace n-a fost împușcat nici un politician (de la guvern, consiliu județean sau local) pentru halul în care arată drumul de la Brașov la Bran. (Bine, nici pentru faptul că nu există nici până azi o autostradă de la București la Brașov. Dar asta-i treaba lor, a bucureștenilor cu ozeneuri sub cur și cu case de vacanță la munte : poate-s masochiști și le place să circule stând pe loc)…
eu am fost ultima data cu scoala la bran cand era de stat. arata cam bine acum.
uauuuu!, se pot lua bilete online!!!!!! asta e intr-adevar ceva extraordinar. cam cum ai face reclama la hotel 4* si ai spune ca la dus ai apa calda!
………………..
kitsch desavarsit.
Mama, ce-mi plac mie romanasii astia snobi care, daca-i intrebi, consuma numa Discovery si BBC, asculta doar Brandemburgicele si vomita daca le pomenesti de saorma. Aia au un milion de vizitatori pe an, man, poate ca se pricep la ce fac.
Poate ca nu ai ce face in zona. Daca te duci la munte in Romania activitatile sunt ca si inexistente. Daca mergi in zona Bran ce poti face altceva decat sa mergi la castel?!
Noi ne facem că plătim impozite, ei se fac că ne fac străzi.
https://www.zf.ro/business-travel/unde-incasari-tva-statul-numara-500-turisti-zi-zona-bran-moieciu-polul-turismului-rural-romanesc-zona-bran-moieciu-afaceri-10-mil-euro-cazare-putin-genereaza-hotel-cinci-stele-capitala-17566415
Peisajul este superb!